Autor:        

      ÃŽn ultima vreme, cauzele care concura la îmbolnavirile de tot felul devin din ce în ce mai multe. si cum unele dintre ele, precum poluarea sau stresul, sunt greu de înlaturat, nu ne mai ramâne decît sa tinem sub control ceea ce depinde de noi. „Alimentatie rationalaâ€� e o sintagma pe care o auzim foarte des în ultimul timp. si asta pentru ca, într-adevar, sa ne alimentam corect si cu folos tine de noi. A te hrani corespunzator te ajuta sa-ti pastrezi sanatatea si, mai mult decât atât, te poate însanatosi.
       Dar ce înseama sa te hranesti sanatos? Nu e chiar atît de simplu pe cât pare, se cere sa ai niste minime cunostinte în domeniu. Cheia este sa te alimentezi echilibrat. Poti mânca orice, dar mare atentie la cantitat i! Nutritionistii ne vorbesc despre o „piramida a alimentatiei sanatoaseâ€�, de care ar trebui sa tinem cont atunci când ne gândim meniul. La baza piramidei se afla cerealele, care ar trebui sa fie consumate în cantitatea cea mai mare. Urmeaza fructele si legumele, surse de vitamine si minerale, si ele deosebit de importante în alimentatia cotidiana. Pe treapta urmatoare rega sim carnea, lactatele si ouale, necesare si ele, dar în cantitati mai mici. ÃŽn fine, pe ultima treapta, în vârful piramidei, se afla grasimile si dulciurile, de care organismul uman are nevoie în cantitati foarte mici.
       Cei mai multi dintre noi „rastoarnaâ€� piramida si consuma în primul rând grasimi, dulciuri si proteine si foarte putine fructe si legume. Cât despre cereale, aici ne confruntam cu o mare problema. Putini stiu ca grupa de alimente cu cea mai mare importanta pentru buna functionare a organismului uman sunt cerealele. si chiar daca stiu, considera ca e suficient sa consume pâine alba, ceea ce e complet gresit.
       Cerealele sunt de neînlocuit în hrana omului datorita compozit iei lor chimice: peste 60% hidrati de carbon, 10-16% substant e proteice, fibre, grasimi, substante minerale etc. ÃŽn plus, sunt o excelenta sursa de vitamine din complexul B si de vitamina E.
       Grâul este una dintre cele mai importante cereale, reprezentând planta cea mai cultivata de pe glob. Pâinea si produsele de panificatie care au la baza grâul constituie hrana de baza pentru 35-40% din populatia planetei. Se impune aici sa vorbim despre tipurile de faina care se obtin din grâu si sa facem distinct ia între acestea. Asta pentru ca exista o foarte mare diferenta între faina alba si faina integrala.
       Faina integrala se fabrica din boabele de grâu întregi, cu toate cele trei componente ale acestora: endospermul, tarâtele si germenele. Endospermul constituie circa 83% din bob. Este alcatuit în principal din amidon si proteine si o cantitate mica de vitamine din complexul B. Nu contine fibre. Tarâtele reprezinta 14% din bobul de grâu. Ele contin întreaga cantitate de fibre si cantitati mari de vitamine si substante minerale. Germenele este partea bobului care încol- teste, embrionul. Constituie una dintre cele mai cunoscute surse de vitamina B si de vitamina E si contine proteine si grasimi.
       ÃŽn compozitia fainii albe nu intra nici tarâtele si nici germenii. Pâinea alba, consumata în proport ie foarte mare în tara noastra, este fabricata, bineînteles, din faina alba, care este lipsita de foarte multi dintre nutrientii cei mai valorosi. Este lipsita în totalitate de fibre (prin îndepartarea tarâtelor) si de germeni. Prin procedeele de morarit si transformare în faina alba, rafinata, grâul pierde 60% din calciu, 71% din fosfor, 85% din magneziu, 77% din potasiu, procente la fel de semnificative din celelalte substante minerale, vitamine si microelemente, iar tarâ- tele, gemenii si fibrele sunt pierdute în întregime.
       Faina integrala este incomparabil superioara fainii rafinate, care nu e altceva decât o faina mult saracita. Din acest motiv e preferabil sa mâncam pâine din faina integrala sau macar pâine neagra sau graham. E interesant de mentionat ca trebuie sa consuma m între sapte si zece felii de pâine alba pentru a ne lua nutrientii continuti într-o singura felie de pâine din faina integrala.
       Pentru cei care doresc sa ramâna fideli pâinii albe, e de recomandat sa introduca în alimentatie diferite preparate care includ boabele de grâu integrale si sa le consume de cel putin cinci-sase ori pe luna. Cea mai la îndemâna modalitate de a te bucura de toti nutrientii con- tinuti în boabele de grâu este sa consumi grâu încoltit, deosebit de energizant si de vitalizant.
       Grâul are valente terapeutice cu totul speciale. Principiile active pe care le contine îi confera proprietati nutritive, emoliente, sedative, remineralizante, reconfortante, tonice etc.
       Orzul, ovazul, porumbul sunt si ele foarte bogate în nutrienti si au numeroase proprietati curative. Secara, meiul, orezul, hrisca vin din urma, de asemenea bogate în proteine, minerale etc. si având numeroase efecte benefice asupra organismului uman.
       Este preferabil ca toate cerealele sa se consume în varianta integrala. Arpacasul si orezul alb (decorticat), desi frecvent folosite, în afara de aportul caloric, nu prea duc nimic hranitor pentru organism. Daca de orezul alb ne putem dispensa mai greu, fie din obis- nuinta, fie pentru ca cel nedecorticat este mult mai scump, altfel stau lucrurile cu arpacasul. Acesta este mult mai scump decât grâul si are o valoare nutritiva net inferioara celei a grâului.
       O modalitate foarte simpla de preparare a cerealelor, modalitate în acelasi timp foarte indicata, este fierberea. Cerealele necesita un timp de fierbere destul de îndelungat: între 25 si 30 de minute orezul si hrisca, pâna la 90 de minute grâul, secara si porumbul uscat. Spre deosebire de legume, care prin fierbere pierd o parte însemnata din propritatile nutritive, în cazul cerealelor lucrurile stau exact invers, calitatile nutritionale ale acestora din urma fiind sporite prin fierbere.
       Se recomanda ca cerealele, preparate în diverse forme, sa se consume la micul dejun. Explicatia e urmatoarea: sunt foarte hranitoare si fac parte din acea categorie de alimente cu eliberare lenta de energie. Cu alte cuvinte furnizeaza treptat organismului energia necesara si asta pentru ore bune dupa luarea mesei.
       O alta varianta de consumare a cerealelor e asa-numitul musli, amestec de cereale, uneori si fructe uscate, în proportii variabile. Cerealele sub forma de musli se pot pune în lapte, iaurt sau în sucuri de fructe. Sunt recomandate, bineînteles, acele tipuri de musli care sunt 100% naturale sau contin un numar cât mai redus de aditivi alimentari.