Piramida alimentatiei sanatoase, importanta cerealelor
În ultima vreme, cauzele care
concura la îmbolnavirile de tot
felul devin din ce în ce mai
multe. si cum unele dintre ele,
precum poluarea sau stresul,
sunt greu de înlaturat, nu ne mai
ramâne decît sa tinem sub
control ceea ce depinde de noi.
„Alimentatie rationala” e o
sintagma pe care o auzim foarte
des în ultimul timp. si asta pentru
ca, într-adevar, sa ne alimentam
corect si cu folos tine de noi. A te
hrani corespunzator te ajuta sa-ti
pastrezi sanatatea si, mai mult
decât atât, te poate însanatosi.
Dar ce înseama sa te hranesti
sanatos? Nu e chiar atît de
simplu pe cât pare, se cere sa ai
niste minime cunostinte în
domeniu. Cheia este sa te
alimentezi echilibrat. Poti mânca
orice, dar mare atentie la cantitat
i! Nutritionistii ne vorbesc despre
o „piramida a alimentatiei
sanatoase”, de care ar trebui sa
tinem cont atunci când ne gândim
meniul. La baza piramidei
se afla cerealele, care ar trebui
sa fie consumate în cantitatea
cea mai mare. Urmeaza fructele
si legumele, surse de vitamine si
minerale, si ele deosebit de
importante în alimentatia cotidiana.
Pe treapta urmatoare rega
sim carnea, lactatele si ouale,
necesare si ele, dar în cantitati
mai mici. În fine, pe ultima treapta,
în vârful piramidei, se afla
grasimile si dulciurile, de care
organismul uman are nevoie în
cantitati foarte mici.
Cei mai multi dintre noi
„rastoarna” piramida si consuma
în primul rând grasimi, dulciuri si
proteine si foarte putine fructe si
legume. Cât despre cereale, aici
ne confruntam cu o mare problema.
Putini stiu ca grupa de alimente
cu cea mai mare importanta
pentru buna functionare a
organismului uman sunt cerealele.
si chiar daca stiu, considera
ca e suficient sa consume
pâine alba, ceea ce e complet
gresit.
Cerealele sunt de neînlocuit
în hrana omului datorita compozit
iei lor chimice: peste 60%
hidrati de carbon, 10-16% substant
e proteice, fibre, grasimi,
substante minerale etc. În plus,
sunt o excelenta sursa de vitamine
din complexul B si de vitamina E.
Grâul este una dintre cele
mai importante cereale, reprezentând
planta cea mai cultivata
de pe glob. Pâinea si produsele
de panificatie care au la baza
grâul constituie hrana de baza
pentru 35-40% din populatia planetei.
Se impune aici sa vorbim
despre tipurile de faina care se
obtin din grâu si sa facem distinct
ia între acestea. Asta pentru
ca exista o foarte mare diferenta
între faina alba si faina integrala.
Faina integrala se fabrica din
boabele de grâu întregi, cu toate
cele trei componente ale acestora:
endospermul, tarâtele si
germenele. Endospermul constituie
circa 83% din bob. Este
alcatuit în principal din amidon si
proteine si o cantitate mica de
vitamine din complexul B. Nu
contine fibre. Tarâtele reprezinta
14% din bobul de grâu. Ele
contin întreaga cantitate de fibre
si cantitati mari de vitamine si
substante minerale. Germenele
este partea bobului care încol-
teste, embrionul. Constituie una
dintre cele mai cunoscute surse
de vitamina B si de vitamina E si
contine proteine si grasimi.
În compozitia fainii albe nu
intra nici tarâtele si nici germenii.
Pâinea alba, consumata în proport
ie foarte mare în tara noastra,
este fabricata, bineînteles,
din faina alba, care este lipsita de
foarte multi dintre nutrientii cei
mai valorosi. Este lipsita în totalitate
de fibre (prin îndepartarea
tarâtelor) si de germeni. Prin
procedeele de morarit si transformare
în faina alba, rafinata,
grâul pierde 60% din calciu,
71% din fosfor, 85% din magneziu,
77% din potasiu, procente
la fel de semnificative din celelalte
substante minerale, vitamine
si microelemente, iar tarâ-
tele, gemenii si fibrele sunt
pierdute în întregime.
Faina integrala este incomparabil
superioara fainii rafinate,
care nu e altceva decât o faina
mult saracita. Din acest motiv e
preferabil sa mâncam pâine din
faina integrala sau macar pâine
neagra sau graham. E interesant
de mentionat ca trebuie sa consuma
m între sapte si zece felii
de pâine alba pentru a ne lua
nutrientii continuti într-o singura
felie de pâine din faina integrala.
Pentru cei care doresc sa
ramâna fideli pâinii albe, e de
recomandat sa introduca în
alimentatie diferite preparate
care includ boabele de grâu
integrale si sa le consume de cel
putin cinci-sase ori pe luna. Cea
mai la îndemâna modalitate de
a te bucura de toti nutrientii con-
tinuti în boabele de grâu este sa
consumi grâu încoltit, deosebit
de energizant si de vitalizant.
Grâul are valente terapeutice
cu totul speciale. Principiile active
pe care le contine îi confera
proprietati nutritive, emoliente,
sedative, remineralizante, reconfortante,
tonice etc.
Orzul, ovazul, porumbul sunt
si ele foarte bogate în nutrienti si
au numeroase proprietati curative.
Secara, meiul, orezul, hrisca
vin din urma, de asemenea bogate
în proteine, minerale etc. si
având numeroase efecte benefice
asupra organismului uman.
Este preferabil ca toate
cerealele sa se consume în
varianta integrala. Arpacasul si
orezul alb (decorticat), desi
frecvent folosite, în afara de
aportul caloric, nu prea duc
nimic hranitor pentru organism.
Daca de orezul alb ne putem
dispensa mai greu, fie din obis-
nuinta, fie pentru ca cel nedecorticat
este mult mai scump, altfel
stau lucrurile cu arpacasul.
Acesta este mult mai scump
decât grâul si are o valoare
nutritiva net inferioara celei a
grâului.
O modalitate foarte simpla
de preparare a cerealelor, modalitate
în acelasi timp foarte indicata,
este fierberea. Cerealele
necesita un timp de fierbere
destul de îndelungat: între 25 si
30 de minute orezul si hrisca,
pâna la 90 de minute grâul,
secara si porumbul uscat. Spre
deosebire de legume, care prin
fierbere pierd o parte însemnata
din propritatile nutritive, în cazul
cerealelor lucrurile stau exact
invers, calitatile nutritionale ale
acestora din urma fiind sporite
prin fierbere.
Se recomanda ca cerealele,
preparate în diverse forme, sa
se consume la micul dejun.
Explicatia e urmatoarea: sunt
foarte hranitoare si fac parte din
acea categorie de alimente cu
eliberare lenta de energie. Cu
alte cuvinte furnizeaza treptat
organismului energia necesara
si asta pentru ore bune dupa
luarea mesei.
O alta varianta de consumare
a cerealelor e asa-numitul musli,
amestec de cereale, uneori si
fructe uscate, în proportii variabile.
Cerealele sub forma de
musli se pot pune în lapte, iaurt
sau în sucuri de fructe. Sunt
recomandate, bineînteles, acele
tipuri de musli care sunt 100%
naturale sau contin un numar cât
mai redus de aditivi alimentari.
|