Autor: Mircea KRISTIAN        

      Subfinantarea sistemului sanitar se perpetueaza. Legea actuala a finantelor publice face posibil ca banii din sanatate sa fie folositi si în alte scopuri. Medicamentele din spitale nu sunt, de ani de zile, platiti la timp furnizorilor deoarece nu sunt bani suficienti.
       Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) a sistat livrarea de medicamente. Vechea problema a sanatatii în România a fost repusa, astfel, pe tapet. Furnizorii acuza Ministerul Sanatatii ca nu i-a respectat termenele contractuale astfel ca sute de miliarde de lei nu au fost distribuite pentru achitarea medicamentelor. Iar datoriile sunt adunate de mai bine de trei ani! Din pacate, cu toate asigurarile oficialilor ministeriali, cei ce vor “platiâ€� – cu sanatatea proprie – sunt tot bolnavii.
      
       Datorii de aproape 1000 de miliarde de lei
       Scandalul a izbucnit la începutul lunii mai, când AFPM a hotarât sistarea livrarii de medicamente catre spitale, urmând sa reînceapa aprovizionarea unitatilor sanitare numai dupa achitarea integrala a datoriilor. Acestea se cifrau atunci la aproape 1000 de miliarde de lei. Achitate au fost, în prima faza, doar 65 de miliarde. Ministerul Sanatatii nu a fost capabil, sau poate nici nu a intentionat, sa-si tina promisiunile stipulate într-un protocol încheiat, între parti, pe 8 martie. Documentul prevedea achitarea, pâna la 30 aprilie 2005, a tuturor datoriilor din 2003 si 2004 pe care spitalele le-au acumulat fata de furnizorii de produse medicale.
      
       Acuze
       Acuzele asociatiei cad asupra guvernarii actuale. Puterea nu si-a tinut promisiunea privind reautonomizarea Casei Nationale de Asigurari de Sana- tate (CNAS) si trecerea acesteia sub controlul Parlamentului. „De asemenea, ne este clar ca si actualul ministru al Finantelor Publice este prada aceleias i tentatii «mostenite» de la fostul ministru de Finante de trista amintire de a pastra fondurile colectate de la populatie, pentru asigurari de sanatate, la dispozitia MFP pentru a le putea folosi în alte scopuri", sustin reprezentat ii AFPM. La rândul lor, Colegiul Medicilor din Bucuresti (CMB) si Asociat ia Spitalelor din România (ASR) siau exprimat mirarea de lipsa de reactie a Ministerului Sanatatii si a CNAS precizând, într-un comunicat de presa, ca „prin tacere îsi asuma raspunderea perpetua rii acestei stari“.
      
       Reactii ministeriale suspecte
       ÃŽn loc sa ofere solutii pentru achitarea restantelor catre principalii furnizori de medicamente, ministerului lui Mircea Cinteza s-a apucat de centralizarea principalelor litigii între spitale si firmele membre ale AFPM. Urmata, bineîn- teles, de o ancheta. Suspect a fost, însa, ordinul prin care s-a sistat, dreptul firmelor de a mai participa la licitatii. ÃŽn fapt s-a acuzat, de catre reprezentant ii spitalelor, calitatea proasta a unor produse medicale livrate unitatilor medicale. Lucru care ar putea fi adeva rat, însa vina o poarta tot responsabili ai spitalelor, caci acele produse au fost acceptate dupa ce acestia le-au verificat calitatea. Daca au intrat în inventar, vina nu o mai poarta furnizorul. Ministerul este însa de alta pa- rere. Practic se cauta nod în papura fara a se oferi solutii concrete, asa cum am mai spus.
      
       Controale, anchete, datorii
       ÃŽn urma declansarii litigiului s-a trecut totusi la discutii în urma carora AFPM, Ministerul Sanatatii si CNAS au încheiat un protocol potrivit caruia 38 de spitale mai au de platit, membrilor asociatiei, aproximativ 200 de miliarde de lei, pentru 2003 si 2004. Ministrul Sanatatii, Mircea Cinteza, sustinea sus si tare ca cei care se fac vinovati, în diverse moduri, vor plati. El a precizat si ca este posibil ca furnizorii care au livrat materiale sanitare de proasta calitate sa nu-si primeasca banii. Potrivit Ministerului Sanatatii, suma care a fost stipulata în protocol si care reprezenta datoriile unitatilor medicale catre AFPM, este de peste 800 de miliarde de lei si a fost angajata legal de directorii de spitale. Mai exista o alta suma de 300 de miliarde de lei, ce reprezinta contracte angajate în afara bugetelor, a mai spus Cinteza.
      
       Presa, parte vinovata
       Una dintre cele mai ciudate reactii a venit din partea Colegiul Medicilor Bucuresti si Asociatiei Spitalelor din România. Daca afirmatia ca “CNAS trece sub tacere si faptul ca nici o unitate sanitara nu a obtinut mai mult de o treime din bugetul pe care l-a cerut, si de care avea absoluta nevoie, acuzând proasta gestionare a saraciei cronice din sistemul sanitarâ€� este cumplit de adevarata, referirea la activitatea de informare a presei este de-a dreptul diabolica: „Filmarea cu camera ascunsa, hartuirea medicilor de familie si din spitale, mediatizarea defavorabila a corpului medical, salarizarea jignitoare nu sunt onorante pentru cei ce le promoveaza", se spune în acelasi comunicat al CMB si ASR.
      
       “Un atac nedemnâ€�
       Canalizarea problemei achitarii datoriilor de catre MS catre furnizori spre chestiunea calitatii unor produse medicale este, în opinia reprezentant ilor AFPM „un atac nedemn din partea actualului ministru al Sanatatii“. „Nu ne asteptam la o astfel de atitudine de tip PSD din partea dânsului, în loc sa gaseasca solutii pentru plata datoriilor spitalelor“, afirma directorul executiv al AFPM, Ion Ciceala. El a mai precizat ca este ilegal ca ministrul Sanatatii sa suspende dreptul firmelor de a participa la licitatii.
      
       Management defectuos
       Analiza facuta de Ministerul Sana- tatii în 38 de spitale, care au acumulat cele mai mari datorii catre furnizorii de produse medicale, a evidentiat ca 11 dintre acestea sunt anchetate pentru managementul defectuos si lipsa respectarii ordinului ministrului Sana- tatii privind achitarea datoriilor la 30 aprilie. Cauzele care au dus la aceasta situatie vor fi, de asemenea, cercetate de Minister. ÃŽn cazul a 12 firme furnizoare de produse medicale s-a luat decizia neacceptarii la licitatiile aflate în derulare, ca urmare a calitatii nesatisfa catoare a produselor medicale pe care le-au furnizat. O masura cu caracter definitiv se va lua la sfârsitul anchetei, ce se va desfasura saptamâna aceasta. De asemenea, ancheta releva ca directorii din cele 38 de spitale au fost avertizati ca vor fi demisi în cazul repetarii situatiei, întrucât neplata datoriilor a facut ca decizia luata de furnizorii de produse medicale sa se rasfrânga asupra tuturor celor 400 de unitati sanitare.