Spitalele din România nu mai primesc medicamente
Subfinantarea sistemului sanitar se perpetueaza. Legea
actuala a finantelor publice face posibil ca banii din
sanatate sa fie folositi si în alte scopuri. Medicamentele
din spitale nu sunt, de ani de zile, platiti la timp furnizorilor
deoarece nu sunt bani suficienti.
Asociatia Furnizorilor de Produse
Medicale (AFPM) a sistat livrarea de
medicamente. Vechea problema a
sanatatii în România a fost repusa,
astfel, pe tapet. Furnizorii acuza Ministerul
Sanatatii ca nu i-a respectat termenele
contractuale astfel ca sute de
miliarde de lei nu au fost distribuite
pentru achitarea medicamentelor. Iar
datoriile sunt adunate de mai bine de
trei ani! Din pacate, cu toate asigurarile
oficialilor ministeriali, cei ce vor “plati” –
cu sanatatea proprie – sunt tot bolnavii.
Datorii de aproape 1000
de miliarde de lei
Scandalul a izbucnit la începutul
lunii mai, când AFPM a hotarât sistarea
livrarii de medicamente catre spitale,
urmând sa reînceapa aprovizionarea
unitatilor sanitare numai dupa achitarea
integrala a datoriilor. Acestea se
cifrau atunci la aproape 1000 de miliarde
de lei. Achitate au fost, în prima
faza, doar 65 de miliarde. Ministerul
Sanatatii nu a fost capabil, sau poate
nici nu a intentionat, sa-si tina promisiunile
stipulate într-un protocol încheiat,
între parti, pe 8 martie. Documentul
prevedea achitarea, pâna la 30
aprilie 2005, a tuturor datoriilor din 2003
si 2004 pe care spitalele le-au acumulat
fata de furnizorii de produse medicale.
Acuze
Acuzele asociatiei cad asupra
guvernarii actuale. Puterea nu si-a tinut
promisiunea privind reautonomizarea
Casei Nationale de Asigurari de Sana-
tate (CNAS) si trecerea acesteia sub
controlul Parlamentului. „De asemenea,
ne este clar ca si actualul ministru
al Finantelor Publice este prada aceleias
i tentatii «mostenite» de la fostul
ministru de Finante de trista amintire
de a pastra fondurile colectate de la
populatie, pentru asigurari de sanatate,
la dispozitia MFP pentru a le putea
folosi în alte scopuri", sustin reprezentat
ii AFPM. La rândul lor, Colegiul
Medicilor din Bucuresti (CMB) si Asociat
ia Spitalelor din România (ASR) siau
exprimat mirarea de lipsa de reactie
a Ministerului Sanatatii si a CNAS precizând,
într-un comunicat de presa, ca
„prin tacere îsi asuma raspunderea perpetua
rii acestei stari“.
Reactii ministeriale suspecte
În loc sa ofere solutii pentru achitarea
restantelor catre principalii furnizori
de medicamente, ministerului lui Mircea
Cinteza s-a apucat de centralizarea
principalelor litigii între spitale si firmele
membre ale AFPM. Urmata, bineîn-
teles, de o ancheta. Suspect a fost,
însa, ordinul prin care s-a sistat, dreptul
firmelor de a mai participa la licitatii.
În fapt s-a acuzat, de catre reprezentant
ii spitalelor, calitatea proasta a unor
produse medicale livrate unitatilor
medicale. Lucru care ar putea fi adeva
rat, însa vina o poarta tot responsabili
ai spitalelor, caci acele produse
au fost acceptate dupa ce acestia le-au
verificat calitatea. Daca au intrat în
inventar, vina nu o mai poarta furnizorul.
Ministerul este însa de alta pa-
rere. Practic se cauta nod în papura
fara a se oferi solutii concrete, asa cum
am mai spus.
Controale, anchete, datorii
În urma declansarii litigiului s-a
trecut totusi la discutii în urma carora
AFPM, Ministerul Sanatatii si CNAS au
încheiat un protocol potrivit caruia 38
de spitale mai au de platit, membrilor
asociatiei, aproximativ 200 de miliarde
de lei, pentru 2003 si 2004. Ministrul
Sanatatii, Mircea Cinteza, sustinea sus
si tare ca cei care se fac vinovati, în
diverse moduri, vor plati. El a precizat
si ca este posibil ca furnizorii care au
livrat materiale sanitare de proasta
calitate sa nu-si primeasca banii.
Potrivit Ministerului Sanatatii, suma
care a fost stipulata în protocol si care
reprezenta datoriile unitatilor medicale
catre AFPM, este de peste 800 de
miliarde de lei si a fost angajata legal
de directorii de spitale. Mai exista o alta
suma de 300 de miliarde de lei, ce
reprezinta contracte angajate în afara
bugetelor, a mai spus Cinteza.
Presa, parte vinovata
Una dintre cele mai ciudate reactii a
venit din partea Colegiul Medicilor
Bucuresti si Asociatiei Spitalelor din
România. Daca afirmatia ca “CNAS
trece sub tacere si faptul ca nici o
unitate sanitara nu a obtinut mai mult
de o treime din bugetul pe care l-a cerut,
si de care avea absoluta nevoie,
acuzând proasta gestionare a saraciei
cronice din sistemul sanitar” este cumplit
de adevarata, referirea la activitatea
de informare a presei este de-a dreptul
diabolica: „Filmarea cu camera ascunsa,
hartuirea medicilor de familie si
din spitale, mediatizarea defavorabila a
corpului medical, salarizarea jignitoare
nu sunt onorante pentru cei ce le promoveaza",
se spune în acelasi comunicat
al CMB si ASR.
“Un atac nedemn”
Canalizarea problemei achitarii
datoriilor de catre MS catre furnizori
spre chestiunea calitatii unor produse
medicale este, în opinia reprezentant
ilor AFPM „un atac nedemn din
partea actualului ministru al Sanatatii“.
„Nu ne asteptam la o astfel de atitudine
de tip PSD din partea dânsului, în loc
sa gaseasca solutii pentru plata datoriilor
spitalelor“, afirma directorul executiv
al AFPM, Ion Ciceala. El a mai
precizat ca este ilegal ca ministrul
Sanatatii sa suspende dreptul firmelor
de a participa la licitatii.
Management defectuos
Analiza facuta de Ministerul Sana-
tatii în 38 de spitale, care au acumulat
cele mai mari datorii catre furnizorii de
produse medicale, a evidentiat ca 11
dintre acestea sunt anchetate pentru
managementul defectuos si lipsa
respectarii ordinului ministrului Sana-
tatii privind achitarea datoriilor la 30
aprilie. Cauzele care au dus la aceasta
situatie vor fi, de asemenea, cercetate
de Minister. În cazul a 12 firme furnizoare
de produse medicale s-a luat
decizia neacceptarii la licitatiile aflate în
derulare, ca urmare a calitatii nesatisfa
catoare a produselor medicale pe
care le-au furnizat. O masura cu caracter
definitiv se va lua la sfârsitul anchetei,
ce se va desfasura saptamâna
aceasta. De asemenea, ancheta releva
ca directorii din cele 38 de spitale au
fost avertizati ca vor fi demisi în cazul
repetarii situatiei, întrucât neplata datoriilor
a facut ca decizia luata de furnizorii
de produse medicale sa se rasfrânga
asupra tuturor celor 400 de
unitati sanitare.
|