Autor: Magdalena GUGLES        

      Autoritatile ne asigura ca mult-promisa autostrada Bucuresti – Brasov, respectiv Brasov – Bors, se va construi, dar… când si cu ce surse de finan- tare înca nu se stie. Subiectul pluteste pe o mare de confuzie iar autoritatile surprind prin declaratii contradictorii.
      
       Dupa ce în urma cu câteva luni, contractul pentru construirea autostrazii Brasov – Bors fusese acordat companiei americane Bechtel, iar lucrarea pe traseul Bucuresti – Brasov trebuia sa fie efectuata de companiile Strabag, Vinci si Ashtrom-Roichmann (fieca reia încredintându-i-se spre construire câte un tronson de autostrada), iata ca noul Guvern face declaratii socante cu privire la stoparea proiectului de construire.
       ÃŽn opinia prim-ministrului Calin Popescu Tariceanu, contractele pentru realizarea proiectului, încheiate de fostul Executiv, s-au dovedit a fi ilegale, ele nerespectând normele europene în vigoare.
      
       Anularea contractelor de parteneriat public - privat
       Luni, 9 mai 2005, atât opinia publica cât si companiile angajate în construirea autostrazii, împreuna cu o parte dintre autoritatile statului, au fost surprinse de declaratiile premierului în care acesta face referire la rezilierea contractelor de parteneriat public – privat, încheiate de fostul Cabinet pentru lucrarile de construct ie a autostrazii Bucuresti – Brasov – Bors. Tariceanu si-a aratat interesul pentru reorientarea catre alte surse de finantare.
       „Solutia care se contureaza e aceea de a renunta la aceste parteneriate public – private si de a lucra cu Uniunea Europeana, cu Comisia Europeana, care e dispusa sa acorde finantare substant iala din fondurile de coeziuneâ€�, a declarat primul ministru.
      
       Certurile dintre ARACO si MTCT amplifica ambiguitatea din jurul cazului
       Afirmatiile facute de premier în data de 9 mai, vin pe fondul deja accentuat al discutiilor aprinse între Asociatia Româna a Antreprenorilor în Constructii (ARACO) si reprezentanti ai Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT).
       Membrii ARACO sustin avantajele parteneriatului public - privat, sprijinit chiar si de FMI si acuza ministerul de blocarea proiectului. ÃŽn opinia lor, aceasta forma de parteneriat nu presupune împrumuturi externe si ar putea asigura peste 15.000 de locuri de munca. De asemenea, prin intermediul acestui parteneriat s-ar asigura o întretinere gratuita a autostrazii în urmatorii 30 de ani.
       ÃŽn acelasi timp, autoritatile statului reprezentate prin Ministerul Transporturilor, invoca motivul nerespectii normelor europene în domeniu, pentru sistarea lucrarilor la autostrada în cauza.
       „Avem semnale ca ministerul va stopa negocierile cu aceste companii în perioada urmatoare, ministerul preferând varianta finantarii proiectului din fondurile europene, care vor sosi peste 2- 3 aniâ€�, declara, la sfârsitul lunii aprilie, Alexandru Dobre, membru al Consiliului Director ARACO.
      
       Autoritatile nu sunt prea interesate sa dea startul lucrarilor de construire a autostrazii Bucuresti – Brasov – Bors
       Reprezentantii ARACO au acuzat Ministerul Transporturilor de refuzul aprobarii începerii lucrarilor la autostrada Bucuresti – Brasov. De asemenea, ei sustin ca autoritatile îsi îndreapta atentia mai mult catre realizarea autostra zii Pitesti – Sibiu, motivând ca aceasta face parte din Coridorul IV pan-european. Membrii ARACO considera însa acest lucru nejustificat, tronsonul respectiv având un trafic mai scazut fata de cel din Valea Prahovei.
       Pe marginea ambelor proiecte s-au purtat îndelungi discutii. Noul Executiv s-a aratat interesat, nu numai o data, de demararea proiectului de autostrada pe traseul Bucuresti – Pitesti – Râmnicu-Vâlcea – Sibiu – Lugoj – Arad – Timisoara, în defavoarea autostrazii Transilvania (Brasov – Bors) si a celei Bucuresti – Brasov.
       La sfârsitul lui aprilie, Directorul General Adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi a Drumurilor (CNADNR), Mircea Pop, declara ca prioritar este Coridorul IV, iar contractele de Parteneriat Public – Privat nu sau încheiat si se afla la Ministerul Finantelor Publice.
      
       Astfel, se contureaza întrebarea…
       Sunt sau nu sunt normele de parteneriat public – privat din România compatibile cu cele ale Uniunii Europene?
       Reprezentantii noului Executiv sunt de parere ca raspunsul este unul negativ. Legea româna a parteneriatului public – privat nu este în conformitate cu legislatia Uniunii Europene.
       Parteneriatul public – privat este modalitatea prin care proiectul de construire a autostrazii Bucuresti – Brasov a fost acordat celor trei firme.
       Conform premierului Calin Popescu Tariceanu, contractele de parteneriat public – privat încheiate de fostul Guvern, vor fi înlocuite de un alt proiect. Acesta va avea ca surse de finantare, sume asigurate de investitiile europene.
       Tariceanu a mai declarat ca toate contractele care nu respecta normele de transparenta impuse de UE vor fi anulate. El a facut referire la proiectul autostrazii Transilvania, atribuit companiei americane Bechtel si la cel al autostrazii Bucuresti – Brasov, lucrare încredintata firmelor Strabag, Vinci Construction si Ashtrom- Roichmann, de catre fosta guvernare PSD.
      
       Va fi licitatie!
       Primul ministru a precizat ca proiectul de construire si cel de finantare vor fi separate. Daca în cazul celui de-al doilea, s-au gasit deja surse de finantare (fonduri nerambursabile de la UE pe de o parte si un credit acordat de Banca Europeana pentru Reconstruct ie si Dezvoltare, pe de alta parte), în privinta desemnarii constructorului, se va organiza o licitatie.
       Conform declaratiilor purtatorului de cuvânt al Ministerului Transporturilor, Adrian Ionescu, licitatia va respecta toate normele de transparenta cerute de Uniunea Europeana.
      
       Contractul cu EADS, pe lista neagra
       Calin Popescu Tariceanu a facut si precizari legate de contractul cu EADS privind securizarea frontierelor. El a spus ca ministrul de interne, Vasile Blaga, poarta discutii cu reprezentantii companiei, pentru ca proiectul sa se rezume doar la segmentele pentru care finantarea nu este asigurata din fonduri PHARE.
      
       Surprindere si indignare în rândul companiilor contractante
       Strabag si Vinci au acuzat Ministerul Transporturilor ca au sistat nejustificat negocierile pentru construirea autostrazii Bucuresti – Brasov si fara a anunta partile implicate.
       „Suntem surprinsi sa aflam prin intermediul presei despre pozitia MTCT privind contractele de Parteneriat Public Privat, de vreme ce noi adresaseram doua scrisori ministrului Gheorghe Dobre pentru a-i cunoaste pozitia si a relua negocierile privind construirea tronsonului Comarnic – Predeal ca parte a autostrazii Bucuresti – Brasovâ€�, a declarat Joel Petit, responsabilul pentru megaproiecte în Europa de Est al grupului Vinci.
       ÃŽn cazul în care contractele de parteneriat vor fi anulate, atât compania austriaca Strabag, cât si cea franceza, Vinci Construction, au amenintat ca vor da în judecata statul român.
       „Reprezentantii Strabag vor sa cerceteze toate mijloacele legale prin care sa oblige autoritatile române sa respecte contractulâ€�, au declarat oficialii companiei.
       De asemenea, cu ocazia întrunirii grupului Vinci la nivel mondial, se va lua o decizie asupra oportunitat ii de a face plângere împotriva statului român.
      
       Autoritatile române ba nu platesc, ba iata ca platesc daune
       Amenintarile firmelor carora le fusesera atribuite lucrarile de construire a autostrazii, pareau sa nu impresioneze deloc Executivul, la începutul saptamânii ce tocmai a trecut. Acesta era ferm în pozit ia sa de a nu plati daune ca urmare a anularii contractelor, despre care sustine ca au fost realizate în mod ilegal.
       „Si firmele respective s-au bucurat când au primit contractele, dar trebuiau sa stie ca ele nu sunt realizate cu respectarea normelor în vigoare. ÃŽn fata nerespecta rii legislatiei nu pot sa ceara daune. Nu cred ca aici are rost sa facem negocieri sau tocmealaâ€�, declara premierul.
       Iata ca totusi, au putut si au facut-o. Au cerut daune. si le vor primi!
       Astfel, la mijlocul saptamânii trecute, ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, declara ca Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va împrumuta 100 milioane de euro, cu garantii acordate de Exim Bank SUA, pentru a putea achita datoria în valoare de 72 milioane euro, fata de compania americana Bechtel. Aceasta ar putea percepe chiar si penalitati de întârziere pentru lucrarile neachitate.
      
      
       „Surprize, surprizeâ€� si în Ministerul Transporturilor
       Declaratiile prim-ministrului Tariceanu au luat prin surprindere nu doar companiile beneficiare ale contractelor de parteneriat public – privat. ÃŽnsisi reprezentantii Ministerului Transporturilor au avut parte de o surpriza la auzul celor precizate de premier.
       „Am fost surprins sa vad acele declaratii ale premierului. Tot ce pot spune în acest moment, este ca acel contract, cu Bechtel, deocamdata nu este anulat. Se deruleaza si sunt discutii pentru continuarea luiâ€�, a afirmat Vasile Bercan, Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor.
      
      
       Cum a „pus mânaâ€� firma americana Bechtel pe contractul de construire a autostrazii Brasov – Bors?
       Lucrarile de construire ale autostrazii Transilvania – traseul Brasov-Cluj-Bors – au fost încredintate de catre fostul Guvern, direct firmei Bechtel, una dintre cele mai mari companii de profil din America.
       Cu toate ca Legea achizi- tiilor publice prevede organizarea de licitatii în vederea atribuirii contractelor publice unei anumite societati, Guvernul Nastase a dat o ordonanta de urgenta pentru a putea încredint a direct si rapid companiei Bechtel, contractul de proiectare, construire si finantare a autostrazii Brasov – Bors. Acest lucru a justificat lipsa licitatiei care prin procedurile lungi implicate ar fi condus, dupa cum sustineau fostii guvernanti, la prelungirea termenului de executie al lucrarilor.
       De asemenea, reprezentant ii Ministerului Transporturilor de la acea vreme declarau ca Uniunea Europeana nu considera prioritar acest proiect, neexistând nici o firma europeana interesata de preluarea întregii afaceri.
       Acordarea contractului americanilor, mai ales fara organizarea vreunei licitatii în acest sens, a generat nemultumire în rândul membrilor UE si a oficialilor Comisiei Europene.
       ÃŽn opinia specialistilor, contractul cu Bechtel a marcat un echilibru în mediul de afaceri în infrastructura din România. Pâna la acea data, acesta era puternic dominat de europeni.
      
      
       Cine sunt cei care urmau sa construiasca autostrada Bucuresti – Brasov? ÃŽn ceea ce priveste autostrada Bucuresti – Brasov, în lungime de 174 de kilometri, lucrarile de constructie au fost încredint ate firmei austriece Strabag pentru tronsonul Bucuresti – Ploiesti, concernului francez Vinci Construction pentru tronsonul Comarnic – Predeal, iar construirea tronsonului Predeal – Brasov i-a fost acordata companiei israeliene, Ashtrom- Roichmann.
       Potrivit reprezentantilor ARACO, negocierile cu firmele mai sus mentionate s-ar fi finalizat pe 17 iulie 2004, moment în care s-a initiat si contractul de Parteneriat Public – Privat. Acest lucru s-a realizat cu acordul Fondului Monetar International.
       Totusi, conform declaratiilor Ministrului Transporturilor, Gheorghe Dobre, „nu sunt semnate contracte cu cele trei firmeâ€� (Strabag, Vinci si Ashtrom). “Negocierile au fost sistate pentru ca nu s-au respectat normele europene în domeniuâ€�, a declarat Gheorghe Dobre.
       Pe de alta parte, anumite voci sustin ca în cursul anului trecut, Comisia Europeana si-a dat acordul pentru parteneriatul public – privat al proiectelor discutate cu Strabag, Vinci si Ashtrom- Roichmann, cu conditia ca acestea sa fie ultimele de acest fel.
      
      
       Bani de împrumut pentru continuarea proiectului de construire a autostrazii Brasov - Bors
       Cele 100 milioane euro pe care Ministerul Transporturilor le va împrumuta, nu vor acoperi doar daunele ce urmeaza a fi platite catre Bechtel ci si suportul financiar pentru continuarea lucrarilor la autostrada Brasov – Bors.
       „Am vorbit despre acest credit cu premierul Calin Popescu Tariceanu si cu ministrul Finantelor Publice, Ionut Popescu, si mi-au spus ca problema se va rezolva în aceasta saptamânaâ€�, a declarat ministrul delegat Laszlo Borbely. Acesta a mai adaugat ca proiectul Brasov – Bors va continua, însa cu un buget redus fata de cel initial, respectiv cu circa 100 milioane dolari mai putin.
      
      
       UE si BERD, noii finantatori ai autostrazii
       Iata ca la mai putin de doua saptamâni de la afirmatiile lui Mircea Pop, premierul Calin Popescu Tariceanu, face declarat ii cu privire la contractele de parteneriat public – privat, încheiate de fostul Guvern pentru construirea autostrazii Bucures ti – Brasov. Acestea contrazic spusele Directorului General Adjunct al CNADNR. Premierul anunta ca parteneriatele public – private vor fi înlocuite cu un proiect care va avea alte surse de finantare decât bugetul de stat, cu sume asigurate de investitiile europene.
       „Cu tot regretul, pentru ca se va produce o întârziere, va trebui în final, mai mult ca sigur, sa luam decizia anularii acestor contracte si organizarii unor proceduri transparente, conform normelor europeneâ€�, a spus Tariceanu.
       ÃŽn opinia premierului, solutia care se contureaza este ca „finantarea pentru autostrada sa provina jumatate din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene si jumatate din participarea unui grup de finantare, condus cel mai probabil de BERDâ€�.
       „Nu înteleg de ce trebuie sa platim noi, când putem avea sprijin de la UE. Vreau sa lucram corect în interesul Românieiâ€�, a subliniat seful Executivului. El a facut referire la costurile lucrarilor de infrastructura din România, care ar trebui sa fie cât mai reduse pentru contribuabili, având în vedere fondurile de investitii disponibile din partea Uniunii Europene.