Rasturnari de situatie în cazul autostrazii Bucuresti–Brasov–Bors
Autoritatile ne asigura ca mult-promisa autostrada
Bucuresti – Brasov, respectiv Brasov – Bors, se
va construi, dar… când si cu ce surse de finan-
tare înca nu se stie. Subiectul pluteste pe o mare de confuzie
iar autoritatile surprind prin declaratii contradictorii.
Dupa ce în urma cu câteva
luni, contractul pentru construirea
autostrazii Brasov – Bors fusese
acordat companiei americane
Bechtel, iar lucrarea pe traseul
Bucuresti – Brasov trebuia sa fie
efectuata de companiile Strabag,
Vinci si Ashtrom-Roichmann (fieca
reia încredintându-i-se spre
construire câte un tronson de
autostrada), iata ca noul Guvern
face declaratii socante cu privire
la stoparea proiectului de construire.
În opinia prim-ministrului Calin
Popescu Tariceanu, contractele
pentru realizarea proiectului, încheiate
de fostul Executiv, s-au
dovedit a fi ilegale, ele nerespectând
normele europene în
vigoare.
Anularea contractelor de
parteneriat public - privat
Luni, 9 mai 2005, atât opinia
publica cât si companiile angajate
în construirea autostrazii, împreuna
cu o parte dintre autoritatile
statului, au fost surprinse de
declaratiile premierului în care
acesta face referire la rezilierea
contractelor de parteneriat public
– privat, încheiate de fostul
Cabinet pentru lucrarile de construct
ie a autostrazii Bucuresti –
Brasov – Bors. Tariceanu si-a
aratat interesul pentru reorientarea
catre alte surse de finantare.
„Solutia care se contureaza e
aceea de a renunta la aceste
parteneriate public – private si de
a lucra cu Uniunea Europeana, cu
Comisia Europeana, care e
dispusa sa acorde finantare substant
iala din fondurile de coeziune”,
a declarat primul ministru.
Certurile dintre ARACO
si MTCT amplifica
ambiguitatea din jurul
cazului
Afirmatiile facute de premier în
data de 9 mai, vin pe fondul deja
accentuat al discutiilor aprinse
între Asociatia Româna a Antreprenorilor
în Constructii (ARACO)
si reprezentanti ai Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si
Turismului (MTCT).
Membrii ARACO sustin avantajele
parteneriatului public - privat,
sprijinit chiar si de FMI si acuza
ministerul de blocarea proiectului.
În opinia lor, aceasta forma
de parteneriat nu presupune
împrumuturi externe si ar putea
asigura peste 15.000 de locuri de
munca. De asemenea, prin intermediul
acestui parteneriat s-ar
asigura o întretinere gratuita a
autostrazii în urmatorii 30 de ani.
În acelasi timp, autoritatile statului
reprezentate prin Ministerul
Transporturilor, invoca motivul
nerespectii normelor europene în
domeniu, pentru sistarea lucrarilor
la autostrada în cauza.
„Avem semnale ca ministerul
va stopa negocierile cu aceste
companii în perioada urmatoare,
ministerul preferând varianta
finantarii proiectului din fondurile
europene, care vor sosi peste 2-
3 ani”, declara, la sfârsitul lunii
aprilie, Alexandru Dobre, membru
al Consiliului Director ARACO.
Autoritatile nu sunt prea
interesate sa dea startul
lucrarilor de construire a
autostrazii Bucuresti –
Brasov – Bors
Reprezentantii ARACO au
acuzat Ministerul Transporturilor
de refuzul aprobarii începerii
lucrarilor la autostrada Bucuresti
– Brasov. De asemenea, ei sustin
ca autoritatile îsi îndreapta atentia
mai mult catre realizarea autostra
zii Pitesti – Sibiu, motivând ca
aceasta face parte din Coridorul
IV pan-european. Membrii ARACO
considera însa acest lucru nejustificat,
tronsonul respectiv având
un trafic mai scazut fata de cel din
Valea Prahovei.
Pe marginea ambelor proiecte
s-au purtat îndelungi discutii.
Noul Executiv s-a aratat interesat,
nu numai o data, de demararea
proiectului de autostrada pe traseul
Bucuresti – Pitesti –
Râmnicu-Vâlcea – Sibiu – Lugoj
– Arad – Timisoara, în defavoarea
autostrazii Transilvania (Brasov –
Bors) si a celei Bucuresti – Brasov.
La sfârsitul lui aprilie, Directorul
General Adjunct al Companiei
Nationale de Autostrazi a
Drumurilor (CNADNR), Mircea
Pop, declara ca prioritar este
Coridorul IV, iar contractele de
Parteneriat Public – Privat nu sau
încheiat si se afla la Ministerul
Finantelor Publice.
Astfel, se contureaza
întrebarea…
Sunt sau nu sunt normele de
parteneriat public – privat din
România compatibile cu cele ale
Uniunii Europene?
Reprezentantii noului Executiv
sunt de parere ca raspunsul este
unul negativ. Legea româna a parteneriatului
public – privat nu este
în conformitate cu legislatia Uniunii
Europene.
Parteneriatul public – privat
este modalitatea prin care proiectul
de construire a autostrazii
Bucuresti – Brasov a fost acordat
celor trei firme.
Conform premierului Calin
Popescu Tariceanu, contractele
de parteneriat public – privat
încheiate de fostul Guvern, vor fi
înlocuite de un alt proiect. Acesta
va avea ca surse de finantare,
sume asigurate de investitiile
europene.
Tariceanu a mai declarat ca
toate contractele care nu respecta
normele de transparenta impuse
de UE vor fi anulate. El a facut
referire la proiectul autostrazii
Transilvania, atribuit companiei
americane Bechtel si la cel al
autostrazii Bucuresti – Brasov, lucrare
încredintata firmelor Strabag,
Vinci Construction si Ashtrom-
Roichmann, de catre fosta guvernare
PSD.
Va fi licitatie!
Primul ministru a precizat ca
proiectul de construire si cel de
finantare vor fi separate. Daca în
cazul celui de-al doilea, s-au gasit
deja surse de finantare (fonduri
nerambursabile de la UE pe de o
parte si un credit acordat de
Banca Europeana pentru Reconstruct
ie si Dezvoltare, pe de alta
parte), în privinta desemnarii constructorului,
se va organiza o
licitatie.
Conform declaratiilor purtatorului
de cuvânt al Ministerului
Transporturilor, Adrian Ionescu,
licitatia va respecta toate normele
de transparenta cerute de
Uniunea Europeana.
Contractul cu EADS,
pe lista neagra
Calin Popescu Tariceanu a
facut si precizari legate de contractul
cu EADS privind securizarea
frontierelor. El a spus ca
ministrul de interne, Vasile Blaga,
poarta discutii cu reprezentantii
companiei, pentru ca proiectul sa
se rezume doar la segmentele
pentru care finantarea nu este
asigurata din fonduri PHARE.
Surprindere si indignare
în rândul companiilor
contractante
Strabag si Vinci au acuzat
Ministerul Transporturilor ca au
sistat nejustificat negocierile
pentru construirea autostrazii
Bucuresti – Brasov si fara a
anunta partile implicate.
„Suntem surprinsi sa aflam prin
intermediul presei despre pozitia
MTCT privind contractele de
Parteneriat Public Privat, de
vreme ce noi adresaseram doua
scrisori ministrului Gheorghe
Dobre pentru a-i cunoaste pozitia
si a relua negocierile privind construirea
tronsonului Comarnic –
Predeal ca parte a autostrazii
Bucuresti – Brasov”, a declarat
Joel Petit, responsabilul pentru
megaproiecte în Europa de Est al
grupului Vinci.
În cazul în care contractele de
parteneriat vor fi anulate, atât
compania austriaca Strabag, cât si
cea franceza, Vinci Construction,
au amenintat ca vor da în judecata
statul român.
„Reprezentantii Strabag vor sa
cerceteze toate mijloacele legale
prin care sa oblige autoritatile
române sa respecte contractul”,
au declarat oficialii companiei.
De asemenea, cu ocazia întrunirii
grupului Vinci la nivel mondial,
se va lua o decizie asupra oportunitat
ii de a face plângere împotriva
statului român.
Autoritatile române
ba nu platesc, ba iata
ca platesc daune
Amenintarile firmelor carora le
fusesera atribuite lucrarile de
construire a autostrazii, pareau sa
nu impresioneze deloc Executivul,
la începutul saptamânii ce tocmai
a trecut. Acesta era ferm în pozit
ia sa de a nu plati daune ca urmare
a anularii contractelor, despre
care sustine ca au fost
realizate în mod ilegal.
„Si firmele respective s-au
bucurat când au primit contractele,
dar trebuiau sa stie ca ele nu
sunt realizate cu respectarea
normelor în vigoare. În fata nerespecta
rii legislatiei nu pot sa ceara
daune. Nu cred ca aici are rost sa
facem negocieri sau tocmeala”,
declara premierul.
Iata ca totusi, au putut si au
facut-o. Au cerut daune. si le vor
primi!
Astfel, la mijlocul saptamânii
trecute, ministrul delegat pentru
Lucrari Publice si Amenajarea
Teritoriului, Laszlo Borbely, declara
ca Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului va
împrumuta 100 milioane de euro,
cu garantii acordate de Exim
Bank SUA, pentru a putea achita
datoria în valoare de 72 milioane
euro, fata de compania americana
Bechtel. Aceasta ar putea percepe
chiar si penalitati de întârziere
pentru lucrarile neachitate.
„Surprize, surprize”
si în Ministerul
Transporturilor
Declaratiile prim-ministrului
Tariceanu au luat prin surprindere
nu doar companiile beneficiare
ale contractelor de parteneriat
public – privat. Însisi
reprezentantii Ministerului
Transporturilor au avut parte
de o surpriza la auzul celor
precizate de premier.
„Am fost surprins sa vad
acele declaratii ale premierului.
Tot ce pot spune în acest
moment, este ca acel contract,
cu Bechtel, deocamdata nu
este anulat. Se deruleaza si
sunt discutii pentru continuarea
lui”, a afirmat Vasile Bercan,
Secretar de Stat în Ministerul
Transporturilor.
Cum a „pus mâna” firma
americana Bechtel pe
contractul de construire a
autostrazii Brasov – Bors?
Lucrarile de construire ale
autostrazii Transilvania –
traseul Brasov-Cluj-Bors – au
fost încredintate de catre fostul
Guvern, direct firmei Bechtel,
una dintre cele mai mari
companii de profil din America.
Cu toate ca Legea achizi-
tiilor publice prevede organizarea
de licitatii în vederea atribuirii
contractelor publice unei
anumite societati, Guvernul
Nastase a dat o ordonanta de
urgenta pentru a putea încredint
a direct si rapid companiei
Bechtel, contractul de proiectare,
construire si finantare a
autostrazii Brasov – Bors. Acest
lucru a justificat lipsa licitatiei
care prin procedurile lungi
implicate ar fi condus, dupa
cum sustineau fostii guvernanti,
la prelungirea termenului de
executie al lucrarilor.
De asemenea, reprezentant
ii Ministerului Transporturilor
de la acea vreme declarau
ca Uniunea Europeana nu
considera prioritar acest proiect,
neexistând nici o firma
europeana interesata de
preluarea întregii afaceri.
Acordarea contractului americanilor,
mai ales fara organizarea
vreunei licitatii în acest
sens, a generat nemultumire în
rândul membrilor UE si a
oficialilor Comisiei Europene.
În opinia specialistilor, contractul
cu Bechtel a marcat un
echilibru în mediul de afaceri în
infrastructura din România.
Pâna la acea data, acesta era
puternic dominat de europeni.
Cine sunt cei care urmau sa construiasca
autostrada Bucuresti – Brasov?
În ceea ce priveste autostrada
Bucuresti – Brasov, în lungime
de 174 de kilometri,
lucrarile de constructie au fost încredint
ate firmei austriece Strabag
pentru tronsonul Bucuresti –
Ploiesti, concernului francez
Vinci Construction pentru tronsonul
Comarnic – Predeal, iar
construirea tronsonului Predeal
– Brasov i-a fost acordata companiei
israeliene, Ashtrom-
Roichmann.
Potrivit reprezentantilor
ARACO, negocierile cu firmele
mai sus mentionate s-ar fi finalizat
pe 17 iulie 2004, moment în
care s-a initiat si contractul de
Parteneriat Public – Privat. Acest
lucru s-a realizat cu acordul
Fondului Monetar International.
Totusi, conform declaratiilor
Ministrului Transporturilor,
Gheorghe Dobre, „nu sunt
semnate contracte cu cele trei
firme” (Strabag, Vinci si Ashtrom).
“Negocierile au fost sistate pentru
ca nu s-au respectat normele
europene în domeniu”, a
declarat Gheorghe Dobre.
Pe de alta parte, anumite voci
sustin ca în cursul anului trecut,
Comisia Europeana si-a dat acordul
pentru parteneriatul public
– privat al proiectelor discutate
cu Strabag, Vinci si Ashtrom-
Roichmann, cu conditia ca acestea
sa fie ultimele de acest fel.
Bani de împrumut pentru
continuarea proiectului
de construire a
autostrazii Brasov - Bors
Cele 100 milioane euro pe
care Ministerul Transporturilor le
va împrumuta, nu vor acoperi
doar daunele ce urmeaza a fi
platite catre Bechtel ci si suportul
financiar pentru continuarea
lucrarilor la autostrada Brasov –
Bors.
„Am vorbit despre acest
credit cu premierul Calin
Popescu Tariceanu si cu
ministrul Finantelor Publice,
Ionut Popescu, si mi-au spus ca
problema se va rezolva în
aceasta saptamâna”, a declarat
ministrul delegat Laszlo Borbely.
Acesta a mai adaugat ca
proiectul Brasov – Bors va continua,
însa cu un buget redus
fata de cel initial, respectiv cu
circa 100 milioane dolari mai
putin.
UE si BERD, noii
finantatori ai autostrazii
Iata ca la mai putin de doua
saptamâni de la afirmatiile lui
Mircea Pop, premierul Calin
Popescu Tariceanu, face declarat
ii cu privire la contractele de
parteneriat public – privat,
încheiate de fostul Guvern pentru
construirea autostrazii Bucures
ti – Brasov. Acestea contrazic
spusele Directorului General
Adjunct al CNADNR. Premierul
anunta ca parteneriatele public
– private vor fi înlocuite cu un
proiect care va avea alte surse
de finantare decât bugetul de
stat, cu sume asigurate de
investitiile europene.
„Cu tot regretul, pentru ca se
va produce o întârziere, va trebui
în final, mai mult ca sigur, sa
luam decizia anularii acestor
contracte si organizarii unor proceduri
transparente, conform
normelor europene”, a spus
Tariceanu.
În opinia premierului, solutia
care se contureaza este ca
„finantarea pentru autostrada
sa provina jumatate din fondurile
de coeziune ale Uniunii Europene
si jumatate din participarea
unui grup de finantare, condus
cel mai probabil de BERD”.
„Nu înteleg de ce trebuie sa
platim noi, când putem avea
sprijin de la UE. Vreau sa lucram
corect în interesul României”, a
subliniat seful Executivului. El a
facut referire la costurile
lucrarilor de infrastructura din
România, care ar trebui sa fie
cât mai reduse pentru contribuabili,
având în vedere fondurile
de investitii disponibile din
partea Uniunii Europene.
|